Întrebări Frecvente

1. Ce acte îmi trebuie pentru instrumentarea unei anumite proceduri notariale?

 2. Cât durează o procedură notarială?

3. Este nevoie de programare chiar și pentru declarații sau procuri?

4. Care sunt costurile procedurilor notariale?

5. Cât costă o consultaţie juridică?

6. Notarii publici din birou se pot deplasa la domiciliu pentru procedurile notariale?

7. Se pot folosi la notariat înscrisuri întocmite în străinătate?

8. Actul instrumentat la biroul notarial poate fi folosit în străinătate?

9. Este necesară prezenţa traducătorului la biroul notarial de fiecare dată când se legalizează semnătura traducătorului?

10. După ce înscrisuri se pot legaliza copii?

11. De ce durează eliberarea extraselor de carte funciară/încheierilor de intabulare mai mult decât a fost estimat?


1. Ce acte îmi trebuie pentru instrumentarea unei anumite proceduri notariale?

Vezi secţiunea acestui site cu actele necesare pentru principalele proceduri notariale.

 2. Cât durează o procedură notarială?

Durata procedurilor notariale poate varia între câteva minute (legalizări copii, anumite tipuri de declarații etc.), câteva zile (contracte de vânzare-cumpărare imobiliară, contracte de ipotecă imobiliară, proceduri succesorale etc.), respectiv o lună (procedura divorţului prin acordul soţilor).

În toate cazurile (cu excepția legalizărilor de copii, care se instrumentează de principiu pe loc, dar în funcție de volumul concret de activitate din acel moment) este nevoie de contactarea pe cale telefonică sau prin poștă electronică a biroului nostru pentru efectuarea unor programări.

În cazul poștei electronice, avem rugămintea ca solicitanții să menționeze și un număr de telefon pentru contactare.

3. Este nevoie de programare chiar și pentru declarații sau procuri?

În principiu, da. Oricât de simplu ar putea părea actul solicitat, trebuie înțeles faptul că legislația impune din ce în ce mai multe formalități procedurale în sarcina biroului notarial. Este nevoie să se înțeleagă faptul că, deși actul poate să nu prezinte o dificultate sporită, formalitățile administrative anterioare, dar și ulterioare semnării actului de către client (de exemplu, întocmirea fișei clientului, formalitățile privind protecția datelor cu caracter personal, situații statistice, comunicări la bazele naționale de date etc.) sunt din ce în ce mai complexe și de durată. 

În plus, anumite tipuri de acte (mai puțin solicitate de alți clienți ori introduse în baza unor legi noi) pot necesita un timp prealabil de documentare.

Programarea prealabilă scurtează timpul de așteptare la notar si asigură celeritatea îndeplinirii procedurii solicitate.

4. Care sunt costurile procedurilor notariale?

Pentru serviciile juridice prestate, biroul notarial va percepe un onorariu la care se adaugă TVA. Valoarea onorariilor notariale se stabileşte de către biroul notarial, de la caz la caz, raportat la complexitatea actului respectiv, în funcţie de anumite valori, impuse prin ordin al ministrului justiţiei.

În plus, potrivit legii, notarul public care a instrumentat un act prin care se transmite, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar (proprietate, uzufruct, abitaţie, servitute, ipotecă etc.) asupra unui bun imobil înscris în cartea funciară, este obligat să solicite din oficiu înscrierea actului în cartea funciară. În aceste cazuri, biroul notarial va încasa tarife în numele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, fie pentru obţinere de extrase de carte funciară, fie pentru înscrierea actului instrumentat în cartea funciară. Ulterior instrumentării actului, biroul notarial va vira aceste tarife percepute în contul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

În conformitate cu Codul fiscal, la anumite acte de transfer al proprietăţii imobiliare din patrimoniul persoanelor fizice precum şi la instrumentarea procedurii succesorale atunci când au trecut peste 2 ani de la data decesului persoanei respective, biroul notarial percepe impozit pe venitul rezultat din transferul proprietăţii imobiliare pe care ulterior îl virează în conturile Statului Român.          

Se poate contacta telefonic biroul nostru pentru informaţii legate de diverse taxe, însă precizăm că, de cele mai multe ori, datele pentru oferirea unor răspunsuri corecte şi complete pot fi luate doar prin prezentarea solicitantului la biroul notarial cu înscrisurile necesare. Pentru plata tuturor taxelor se eliberează, după caz, bonuri fiscale, facturi sau chitanţe.

 5. Cât costă o consultaţie juridică?      

De principiu, se acordă gratuit consultanţă juridică preliminară încheierii în cadrul biroului nostru a oricărui act. Prin excepție, în perioadele mai aglomerate sau în spețe care necesită un timp mai lung de obținere și transmitere de informații, consultațiile vor fi contra cost (costul fiind însă dedus din costul actului care se va încheia la biroul nostru).

La adresa de e-mail indicată ca și contact, nu se pot obține decât informații generale despre activitatea biroului și/sau anumite acte, iar nu și consultații juridice detaliate.

De asemenea, biroul nostru oferă în scris, contra cost, opinii legale în raport de orice situaţie juridică particulară, de drept privat, care prezintă interes pentru dumneavoastră.

În toate cazurile, costurile consultațiilor se stabilesc în conformitate cu ordinul ministrului justiţiei şi diferă în funcţie de complexitatea problemei ridicate şi a înscrisurilor necesare a fi cercetate.

 6. Notarii publici din birou se pot deplasa la domiciliu pentru procedurile notariale?

Da. Vezi secţiunea acestui site referitoare la Servicii – deplasări.

7. Se pot folosi la notariat înscrisuri întocmite în străinătate?

Da, însă formalităţile care trebuie îndeplinite pentru ca înscrisul să poată fi folosit diferă de la caz la caz în funcţie de ţara de provenienţă şi de convenţiile încheiate de România cu acea ţară (de exemplu apostilă, supralegalizare etc.). În principiu, birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autorităţile altui stat, decât dacă semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate sau apostilate. Se poate contacta telefonic biroul nostru pentru informaţii în funcţie de cazul concret. În toate situaţiile însă, dacă înscrisul este redactat într-o limbă străină trebuie contactat un birou de traducători autorizaţi pentru traducerea acelui înscris în limba română.

Trebuie reţinut că misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din state străine desfăşoară activitate notarială în conformitate cu legislaţia română, indiferent de statul pe teritoriul căruia sunt localizate, iar înscrisurile eliberate de aceste instituţii pot fi folosite în faţa oricărui birou notarial din România fără vreo altă formalitate. De exemplu, o procură de reprezentare succesorală autentificată la Consulatul României din Australia poate fi folosită pentru dezbaterea procedurii succesorale notariale în România.

8. Actul instrumentat la biroul notarial poate fi folosit în străinătate?

Da, însă formalităţile care trebuie îndeplinite pentru ca înscrisul să poată fi folosit diferă de la caz la caz în funcţie de ţara în care se doreşte ca înscrisul să producă efecte şi de convenţiile încheiate de România cu acea ţară (de exemplu apostilă, supralegalizare etc.). Se poate contacta telefonic biroul nostru pentru informaţii suplimentare de la caz la caz. În toate cazurile însă, ulterior instrumentării actului, trebuie contactat un birou de traducători autorizaţi pentru traducerea acelui înscris în limbă străină.

9. Este necesară prezenţa traducătorului la biroul notarial de fiecare dată când se legalizează semnătura traducătorului?

Raspunsul diferă dupa cum traducătorul în cauză are depus un specimen de semnatură la biroul notarial sau nu.

Dacă traducătorul are depus la acest birou specimen de semnătură, atunci legalizarea traducerii se va face confruntând semnătura traducătorului de pe înscrisul în cauză cu specimenul de semnătură depus, fără a mai fi necesară prezenţa traducătorului.

În situaţia în care traducătorul respectiv nu are specimen de semnătură depus la acest birou, prezenţa traducătorului este obligatorie.

10. După ce înscrisuri se pot legaliza copii?

Copii legalizate se pot efectua numai după înscrisuri originale care trebuie prezentate de solicitant. Poate solicita legalizare de copii orice persoană care se prezintă la notariat cu originalul actului, indiferent dacă persoana respectivă este sau nu parte în acel act.

Se pot legaliza copii după actele notariale din arhiva biroului notarial (nu şi după copiile înscrisurilor rămase la mapa acestor acte). Însă aceste copii legalizate se pot elibera numai părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi persoanelor care justifică un interes.

Copiile hotărârilor judecătoreşti nu se pot legaliza pe cale notarială, ci doar de către instanţele care au eliberat aceste hotărâri.

Dacă înscrisul prezintă ştersături, modificări, adăugiri, lângă acestea sunt obligatorii semnătura şi ştampila organului emitent sau semnăturile părţilor.

11. De ce durează eliberarea extraselor de carte funciară/încheierilor de intabulare mai mult decât a fost estimat?

Biroul notarial nu eliberează extrase de carte funciară și nici nu întocmește încheieri de intabulare. Acest lucru este de resortul oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară. Biroul notarial are doar rol de intermediar între client și acele oficii, fie în baza legii (obținerea extraselor de carte funciară pentru autentificare și obținerea încheierilor de intabulare pentru actele notariale supuse, potrivit legii, înscrierii în cartea funciară) fie, contra cost, ca urmare a solicitărilor clienților (obținerea extraselor de carte funciară pentru informare ori a diverse copii din arhiva oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară).

Prin urmare – deși tarifele aferente se plătesc biroului notarial (urmând ca acesta să le vireze în conturile oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară) – nu biroul notarial este responsabil de respectarea termenelor pentru lucrările alocate acelor oficii, iar întârzieri (și erori materiale) pot surveni din cauza problemelor de personal și volumului mare de activitate cu care se confruntă acele instituții.